Tot eu sunt de vină?…

Un lucru este sigur! Tot timpul suntem total nemulțumiți de ce avem în acest moment. ACUM! Sperăm la câini cu colaci în coadă oriunde altundeva, deși îi vedem pe cei pe care îi avem deja.

Suntem obișnuiți să vedem doar părțile negative și să băgăm de vină pentru tot ce ne înconjoară, tot ce ni se întâmplă și culmea suntem în stare să învinuim însăși divinitățile decât să ne asumăm ceva.

„Locul de muncă e de rahat!”. „Relația în care sunt e anostă!”. „Mașina pe care o conduc e o rablă!”. „Casa în care locuiesc e o cocioabă!”.

Câți dintre noi nu am afirmat măcar o dată în viață: „De mâine îmi bag demisia!”, ” Gata până aici mi-a fost!”, „Îmi e de ajuns!”, ” De mâine voi fi altfel!”,  „Lasă că o să vadă ei!”. Iar a doua zi tot acolo ați ajuns pentru că anumite responsabilități, temeri vi-au răstălmăcit gândurile, somnul, iar a doua zi v-ați comportat ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat.

Culmea este că problema principală pentru aceasta gândire de actualitate o au tocmai cei care trebuiau să ne integreze în ale lumii (societate, vocație, responsabilitate). De vină sunt părinții noștri care în timp au devenit tot mai autoprotectori, iar viața noastră a fost privată de griji, muncă și responsabilități. Frumos, dar nu și productiv!

Nu ai cum să folosești când dai piept cu viața abilități pe care nu le-ai deprins la timpul lor. Așa zisa „Școală a vieții” nu se câștigă la loz în plic. Visele nu se îndeplinesc sperând că într-o zi vei câștiga la Loto. Pentru orice vrei cu adevărat în viață trebuie să muncești din greu. Să ai planuri mărețe și să le pui în practica pas cu pas.

Atâta timp cât gândirea parentală a fost: „Dacă mie mi-a fost greu, măcar lui să-i fie bine”, unde credeați că se va ajunge?

Un tânăr care nu a fost supus niciodată greutăților, în momentul în care va da de acestea singurul lucru pe care îl va concepe, îl va face instinctiv, este de a da bir cu fugiții. Este total normal să fugă de ceva ce nu cunoaște și îi creează o stare de nesiguranță. Iar noi stăm aici și dăm vina pe sistemul actual de învățământ, dăm vina pe guvernanți, pe soartă, dar nu ne asumăm nimic.

„De ce să mă angajez când mama și tata îmi dau bani.”, deși ei muncesc pe brânci și nu cred că își permit sau pot să conceapă o astfel de gândire.

De ce să mă angajez și să bag bani în buzunarul unui patron, al unei multinaționale când sunt plătit atât de prost. Ghici ce? Fă-te patron dacă crezi că e așa de simplu! Te provoc!

De ce?…De ce?…De ce?…Suntem în stare să găsim o mie de motive de ce nu ar trebui să fim mulțumiți, dar nici o soluție pentru acest lucru. Apoi ajungem la momentul…”De ce eu?”. Uite de aia!

Ajungem la un moment dat în viața noastră, când vrând nevrând, trebuie să avem un loc de muncă. Acel moment în care nevoia, pofta, depășește confortul în care ne-am bălăcit până atunci. A trebuit să strângi cureaua până în momentul în care nu ai mai suportat. Fără experiență a trebuit să accepți orice loc de muncă pe care ai putut pune mâna.

În sfârșit!…Încă un plătitor de taxe!…Yuppy…Aplauze vă rog!

Nemulțumirea începe să răbufnească din nou. Pe lângă trezitul de dimineață, naveta, colegi pe care nu îi suporți, șeful…of da șeful! Cine dracu l-a făcut și pe ăla șef și cu ce îi mai bun ca tine? Lovitura de grație vine în momentul primului salar, când bagi cardul în bancomat și realizezi cât de „mult” valorezi. Doar că pe lângă asta realizezi în scurt timp cât de repede te părăsește acesta. Nu ai noțiunea de raționalizare al salariului. Și puf dispare!

„Pentru ce să mai muncesc?”…”Să muncească colegii mei!”…”Pentru ce să-mi dau interesul?”…”De ce să mă stresez?”…”De ce eu?”.

V-ați gândit vreodată pe ce cheltuiți banii!…Desigur ca nu!…Știți doar că nu vă ajung.

Majoritatea banilor îi cheltuiți pe vicii care nu și le recunoaște nimeni. Ar trebui să încercați, ca măcar o luna să îi treceți pe foaie și să realizați unde se duc acești bani.

Prea complicat…Mai bine dăm vina pe soartă…

Este cam greu să trăiești cu minimul pe economie sau puțin peste, plus bonuri de masă când fumezi oriunde între 300 și 700 de lei pe lună. Vei realiza că nu îți mai ajung banii. Mai ai facturi, cheltuieli neprevazute, o mașină…rezultatul fiind că vei murii de foame. Și ăsta este doar un exemplu. Sunt sigur că puteți găsi mult mai multe. Calculați-le!

Știu ce veți spune: „Dacă nici asta nu îmi permit, pentru ce să mai muncesc!”. De aici alte nemulțumiri.

Rezolvările sunt simple și din păcate pentru noi, toate vin din interiorul nostru. Așa că ar fi cazul să ne revenim la realitate, departe de viața de vis pe care ne-o prezintă cu atâta nonșalantă, zi de zi, multi media și să realizam că nu toți putem fi miliardari și că cineva mai trebuie să și muncească.

  1. Ar trebui să te stresezi un pic mai mult pentru un trai mai bun, însă asta trebuia să înceapă ieri.
  2. Trebuie să încetezi să mai trăiești pe spatele altora pentru că atunci când va venii momentul să trăiești pe al tău nu vei mai fi în stare.
  3. Trebuie să profiți de fiecare moment, loc și oportunitate.
  4. Trebuie să devii tot mai bun în tot ceea ce faci. Fii perfecționist!
  5. Asumă-ți prezumția de nevinovăție pentru tot ce te înconjoară și vei vedea că poți fi mai liniștit.
  6. Nu respinge noul!
  7. Acceptă ajutorul atunci când ți se oferă.
  8. Fără o inteligență emoțională adaptată la mediul în care trăiești, nu vei ajunge departe.
  9. Nu ești nici persecutat și nici privilegiat în nici o situație. Totul a depins, depinde și va depinde de tine din trecut, prezent și viitor.
  10. Tu ești cel mai mare inamic al tău!

Fericirea este o stare de spirit. Totul depinde de modul în care acceptăm sau vrem să vedem lucrurile. În loc să ne consumăm energia pentru a găsii vinovații, mai bine investim în preveniri, rezolvări și oportunități.

Raiul sau iadul, este doar un simplu mod prin care reușim sau alegem să ne vedem viața.

Sursa foto: internet

 

Reclame

2 gânduri despre „Tot eu sunt de vină?…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.