Despre inteligenta si IQ

Inteligenta lingvistica: reprezinta usurinta in exprimarea şi perceperea nuantelor limbajului verbal, abilitatea de a invata limbi straine si de a folosi limbajul in atingerea unor obiective dar si abilitatea de a folosi eficient limbajul pentru a te exprima teoretic si poetic. Persoanele care poseda acest tip de inteligena prefera discutiile, dezbaterile, asociatiile de cuvinte, sa citeasca, sa scrie, sa povesteasca.

Inteligenta logico-matematica presupune capacitatea de a elabora rationamente, de a recunoaste si folosi scheme si relatii abstracte. Persoanele de acest tip prefera numerele, structurile, formulele, tehnologia, conceptele matematice, abstractizarile si rationamentele.

Inteligenta spatiala presupune capacitatea de a gandi în imagini, de a-si reprezenta în imagini informaţiile. Persoanele care au inteligenta spatiala pot intelege si reprezenta foarte bine lumea spatial-vizuala, au simtul orientarii in spatiu si memorie vizuala foarte buna. Aceste persoane invata folosind imagini, observand, efectuand reprezentari grafice, prefera sa deseneze, sa construiasca, sa modeleze, sa proiecteze, prefera culorile, imaginile, sa efectueze schite, scheme.

Inteligenta muzicala reprezinta abilitatea de a recunoaste si de a gandi in sunete, ritmuri, melodii şi rime, a fi sensibil la ton, la intensitatea, inaltimea si timbrul sunetului, abilitatea de a recunoaste, crea şi reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea. Implica ascultare activa şi presupune o legatura puternica intre muzica si emotii.

Inteligenta chinestezica implica utilizarea cu eficienta a miscarilor corporale, abilitatea mentala de a coordona miscarile corpului, fizicul si mentalul aflandu-se in stransa legatura. Persoanele  care au inteligenta chinestezica învata prin implicare directa, manevrare de obiecte, activitati practice, miscare.

Inteligenta intrapersonala se refera la intelegerea propriei persoane. Aceasta inteligenta o intalnim la persoanele introspective, care au capacitatea de se intelege pe ei insisi, de a-si analiza propriile emotii, ganduri, temeri, motivatii. Aceste persoane isi formeaza o imagine clara, reala despre ele insele si inteleg propriile sentimente, si le foosesc pentru ghidarea comportamentului. Persoanele de acest gen au un puternic simt al identitatii, sunt increzatori in fortele proprii.

Inteligenta interpersonala se refera la intelegerea celorlalti si te ajuta sa fii sociabil. Persoanele care poseda astfel de intelienta, prefera sa socializeze si sa empatizeze cu grupuri de persoane, se implica în activitati comune, sunt buni organizatori, au talent in privinta comunicarii şi negocierii, prefera interactiunea, colaborarea, relatiile sociale. Sunt preocupati de a intelege intentiile, motivatiile si dorintele altora, aceasta inteligenta usurandu-le colaborarea cu cei din jur.

  • Ce este coeficientul de inteligenţă (IQ)?
    Coeficientul de inteligenta (IQ) este un numar ce descrie inteligenta unei persoane în relatie cu restul populatiei
  • Ce este un IQ mediu?
    Un IQ între 90 şi 110, pe care-l au aproximativ 50% din populaţie, este considerat un IQ mediu.
  • Ce niveluri de inteligenţă există?
    • peste 140: Inteligenţă genială –caracteristici absolute pentru activităţile creatoare, desemnează direcţia de învăţare pentru alţii (0.2%)
    • până la 140 Inteligenţă excepţională superioară – caracteristici extraordinare pentru activităţi creatoare, manageri sau specialişti excelenţi (2.8%)
    • până la 130 Inteligenţă mult peste medie – termină uşor studiile universitare, poate obţine rezultate deosebite în activităţile creatoare sau de conducere (6%)
    • până la 120 Inteligenţă peste medie – încheie studiile universitare, cu etică de lucru bună, poate obţine un post foarte bun (12%)
    • până la 110 Inteligenţă medie superioară – încheie studiile universitare cu dificultate. Prin perseverenţă şi efort, o persoană la acest nivel poate obţine clasificarea socială a categoriei precedente (25%)
    • până la 100 inteligenţă medie – este capabil să ia examenele de absolvire, ocupă un loc de muncă de nivel mediu (25%)
    • până la 90 inteligenţă uşor sub nivelul mediu – poate încheia studiile elementare şi lucrează în profesii manuale (10%)
    • până la 80 inteligenţă la limita de jos – Îşi încheie şcoala elementară cu dificultate, cu succes la o şcoală specială (10%)
    • până la 70 stupid, inteligenţă scăzută– dacă el/ea este bine îndrumat, încheie o şcoală specială (6.8%)
    • până la 50 idioţenie, grad mediu de inteligenţă scăzută – needucabil, dar adoptă un comportament independent (2%)
    • până la 20 imbecilitate, inteligenţă extrem de scăzută – needucabil şi neantrenabil (0.2%)

Testele de inteligenta complete contin intrebari din fiecare fiecare element al inteligentei. Astfel, in testele de inteligenta o sa intalniti intrebari referitoare atat la orientarea in spatiu, la inteligenta matematica, la inteligenta motorie cat si la inteligenta verbala sau memorie. Intrebarile au aceeasi valoare in testele de inteligenta. Nu exista intrebari dificile si intrebari usoare. Fiecare vede lucrurile din punctul sau de vedere.

Persoanele cu un punct forte in inteligenta matematica o sa observe un grad de dificultate mai mare in intrebarile referitoare la intelegerea sensului cuvintelor sau la cele referitoare la alegerea cuvintelor potrivite. Persoanele cu un coeficient de inteligenta ridicat sunt persoanele care dezvoltate capacitati pe toate planurile.

Inteligenta matematica si cu inteligenta verbala sunt comune. De asemenea, pentru acestia, logica si memoria sunt doua abilitati psihice situate pe acelasi plan. Aceste persoane sunt considerate genii. Foarte multe persoane se intreaba cum se masoara testele de inteligenta. Acestea se masoara pe baza raspunsurilor la intrebari.

Capacitatea de perceptie si de inteligenta optica, capacitatea de comunicare si de inteligenta a limbajului, gandirea logica si usurinta de a socoti, intelegerea tehnica si inteligenta practica sunt principalele elemente intalnite in testele de inteligenta. Pe baza acestor acestora se calculeaza coeficientul de inteligenta.

In forma extinsa a unor teste de inteligenta se pune accentul pe capacitati si abilitati luate in detaliu. De exemplu: anologii, sinonime, siruri numerice, estimari, imagini reflectate, teme cu socoteli camuflate, siruri de litere, memorare in gand, abilitati lingvistice, reproducere din memorie etc.

Pentru a determina coeficientul de inteligenta al unui individ se testeaza abilitatile de perceptie, aritmetica, vocabular etc si abilitatile care tin de performanta, ca de exemplu: completarea unui sir de desene, completarea unor obiecte, aranjarea unor desene intr-un anumit sir etc. Testele de inteligenta se bazeaza, astfel, pe perceptie, inteligenta vizuala, lingvistica, matematica, practica, dar si pe aptitudini comunicative si tehnice si pe gandirea logica.

Testele de inteligenta adevarata sunt foarte complexe si se bazeaza pe un rationament care sa combine toate aceste laturi ale gandirii umane. Rezultatele unor teste de inteligenta sunt raspunsuri la modul in care un individ imbina toate aceste tipuri de inteligenta si abilitati psihice. Evident, sunt persoane care exceleaza la unele dintre aceste abilitati in timp ce la altele sunt mai slabi. Insa, testele de inteligenta nu pun etichete.
La copii testele de inteligenta se masoara simplu. Conform teoriei lui William Stern, coeficientul de inteligenta este raportul dintre varsta mentala estimata a copilului si varsta cronologica actuala. La adulti coeficientul de inteligenta este calculat altfel. Coeficientul de inteligenta este calculat pe baza scorului mediu si anume 100.
Deci testele de inteligenta difera in functie de varsta la care sunt facute si e si normal sa fie asa, se considera varsta de 26 de ani ca fiind varsta de la care se pot da aceleasi teste de inteligenta ca si la orice varsta mai mare de 26 de ani pentru ca aceasta e varsta de la care se considera ca acumularea de cunostinte necesare rezolvarii acestor teste e finalizata. Unui copil de 2-3 ani nu poti sa-i dai un test care presupune ca trebuie sa fie citit, unuia de 4-5 ani nu poti sa-i dai teste care presupun calcule matematice cat de simple, unuia de 10-12 ani nu-i poti da teste ce presupun notiuni de fizica, etc. Cu toate ca testele sunt diferite , o persoana care le face in cursul vietii de cateva ori, sa zicem la 2 ani, la 4, 7, 14, 26, 50 va obtine acelasi coeficient de inteligenta ( marja de eroare fiind 5 puncte deoarece exista la ora actuala foarte multe tipuri de astfel de teste si nu toate sunt extrem de exacte).

Faptul ca ne incurajam copiii sa-si foloseasca mintea prin diverse exercitii nu inseamna ca acestea le va spori inteligenta ci doar ne vor face pe noi sa evaluam nivelul pana la care poate ajunge un copil si astfel sa-l indrumam (ca dascali si parinti) spre un anumit drum in educatie (scoala, tip liceu, tip scoala profesionala, tip facultate daca e cazul, scoli postuniversitare daca e cazul). Este cumva asemanator cu descoperirea talentelor native la copii, prin diverse metode vor fi testate si incurajati spre muzica, picture, sport, teatru, etc. Vedem ca sclipesc intr-un domeniu ii canalizam intr-acolo…vedem ca au o minte sclipitoare, ii indreptam si ii incurajam sa si-o si foloseasca, in caz contrar nu e bine sa fortam ca fortam degeaba si mai bine continuam sa tatonam in descoperirea acelor capacitati care ii vor face copilului o viata mai frumoasa si mai usoara.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.